17

Nu ai auzit de multe ori de lucrurile simple care aduc fericirea? Ai simţit căcatu' ăla. Îţi spun eu. Dacă stai să te gândeşti... îţi spui singur.
Momentele în care eşti mort de beat şi vrei să vomiţi fericirea aia, momentele în care dai afară fumul şi ţii în tine fericirea aia, momentele în care te arunci în mare cu tot cu fericirea aia, momentele în care eşti atât de verde încât vrei să împarţi cu vikingii fericirea aia, momentele în care ai orgasm şi nu încerci să îţi exprimi într-un mod 'normal' fericirea aia, momentele în care eşti îndragostit şi ochii îţi surprind fericirea aia, momentele în care bei bere şi te pişi fericire, momentele în care eşti apreciat şi ascunzi diplomatic fericirea aia, momentele în care printr-o îmbratişare îi dai şi lui fericirea aia, momentele în care nu spui 'şi eu', dar zâmbeşti şi asta e fericirea, momentele în care 'la mulţi ani' cel plictisitor, obligat, fără farmec, ordinar... te face fericit, momentele în care te trezeşti cu căcatu' ăla de fericire în tine şi îl emani toooată ziua... momentele astea le simţi. Nu le analizezi. Nici nu trebuie. De ce ai face-o? Sau faci asta. Şi ce?
Poţi să nu o numeşti 'fericire'. De fapt poţi să îi spui cum vrei. Ai o stare de mulţumire sufletească intensă şi deplină? Beatitudine? Eşti bine-dispus? Un căcat, mă! Uşurează-ţi munca. De ce să aştepţi 'momentul'? Ştii, chiar poţi să foloseşti cuvântu' ăla magic... FERICIRE.