3 ani

" Într-o zi am privit lumea.
A doua zi am descris-o.
A treia zi am privit-o din nou...
Era altfel. "





Ar fi putut să îi spună oricând un 'te iubesc' în treacăt, dar nu o făcea. Ştia că s-ar fi bucurat prea mult.
Încerca să găsească motive. Şi timpul a trecut...
Ştii? Un cireş înflorit te poate face să juri că te cuminţeşti pentru totdeauna. De-asta l-a tăiat pe cel din faţa casei.
Da, până şi dumnezeu are un tatuaj.

ploaia

îmi place când plouă
şi oamenii se ascund pe unde pot
şi nu lasă un strop să le atingă pielea,
nici măcar hainele...





de parcă dacă s-ar întâmpla asta le-ar fi iertate
păcatele.
de parcă dacă s-ar întâmpla asta nu ar mai avea sens
jurămintele.
de parcă dacă s-ar întâmpla asta l-ar atinge
pe dumnezeu.
de parcă dacă s-ar întâmpla asta nu ar mai avea rost
credinţa,
milostenia,
postul,
slujbele de duminică,
pomana de o zi, cea de trei zile, de două săptămâni,
o lună, şase săptămâni, un an, doi, trei...
şi uitarea,
puritatea,
respectul,
smerenia şi toate căcaturile astea.

îmi place când plouă vara
şi nimeni nu se uită la aburii care ies ca nişte îngeri
din asfaltul sătul de înjurături penibile.

îmi place când plouă
şi nimeni nu se uită mai mult de cinci secunde la curcubeu' ăla idiot;
poate doar câţiva copii stupizi, fascinati, care în mod inconstient
încearcă iar să predea fericirea de moment,
copiii care peste mai mult sau mai puţin timp se vor converti
la religia adulţilor.

îmi place când plouă puţin
şi e cald
şi sunt la mare...
sau la munte.

îmi place când plouă puţin şi e cald
şi sunt în oraşu' ăsta infect, frumos.

îmi place când ploaia lasă în urmă
o mizerie curată.

îmi place ploaia pentru că mă inspiră... câteodată.
îmi place ploaia pentru că nu mi-a distrus nimic... niciodată.
îmi place ploaia pentru că mă regăsesc în ea... câteodată.
nu îmi place mereu ploaia, doar că...
ninsoarea e frumoasă numai în anumite locuri.

17

Nu ai auzit de multe ori de lucrurile simple care aduc fericirea? Ai simţit căcatu' ăla. Îţi spun eu. Dacă stai să te gândeşti... îţi spui singur.
Momentele în care eşti mort de beat şi vrei să vomiţi fericirea aia, momentele în care dai afară fumul şi ţii în tine fericirea aia, momentele în care te arunci în mare cu tot cu fericirea aia, momentele în care eşti atât de verde încât vrei să împarţi cu vikingii fericirea aia, momentele în care ai orgasm şi nu încerci să îţi exprimi într-un mod 'normal' fericirea aia, momentele în care eşti îndragostit şi ochii îţi surprind fericirea aia, momentele în care bei bere şi te pişi fericire, momentele în care eşti apreciat şi ascunzi diplomatic fericirea aia, momentele în care printr-o îmbratişare îi dai şi lui fericirea aia, momentele în care nu spui 'şi eu', dar zâmbeşti şi asta e fericirea, momentele în care 'la mulţi ani' cel plictisitor, obligat, fără farmec, ordinar... te face fericit, momentele în care te trezeşti cu căcatu' ăla de fericire în tine şi îl emani toooată ziua... momentele astea le simţi. Nu le analizezi. Nici nu trebuie. De ce ai face-o? Sau faci asta. Şi ce?
Poţi să nu o numeşti 'fericire'. De fapt poţi să îi spui cum vrei. Ai o stare de mulţumire sufletească intensă şi deplină? Beatitudine? Eşti bine-dispus? Un căcat, mă! Uşurează-ţi munca. De ce să aştepţi 'momentul'? Ştii, chiar poţi să foloseşti cuvântu' ăla magic... FERICIRE.

se simte...

ca o ţigară fără filtru,
ca o pastă de pix,
ca o brăţară ruptă,
ca o cafea fără zahăr,
ca o locomotivă,
ca o votcă fără suc
de portocale roşii,
ca o melodie prea lungă.





şi se simte...
boemă, rea, graţioasă,
nimfomană, timidă,
visătoare, sadică, virgină,
amuzantă, reticentă,
insensibilă, competitivă, nebună,
iubită, urată, geloasă,
îndrăzneaţă, plictisitoare.

şi simte...
simte...
simte.

simte?

MDMA 16

relaxare

seara... joi.

Mi-am aprins o ţigară. Trecuse destul de mult timp de când nu mai fumasem... tutun. S-a uitat ciudat la mine. El e nefumător. Se mai prosteşte câteodată cu chestii ilegale. Mi-a luat pachetul fără să stea pe gânduri o clipă. Şi-a aprins şi el una. Camera aia mică ai cărei pereţi îi pictasem împreună ne privea atât de creştineşte de parcă am fi fost în iad. Nu în iad... ar fi fost prea simplu. 
Mi-am aprins o ţigară. S-a uitat ciudat la mine. Şi-a aprins şi el una.  Eram unul lângă celălalt. Aşa stăm mereu. Ne simţim căldura unul altuia, ne simţim acasă. Ne place să ne simţim. Acum doar braţele ni se atingeau. Fumul era graniţa noastră cu lumea. Şi priveam în gol. Şi vedeam răsăritul... eu. El apusul.
Mi-am aprins o ţigară. Şi-a aprins şi el una. E neobişnuit cum ne iubim noi, cum ne place că suntem diferiţi, cum vorbim despre tot felul de căcaturi şi după câteva ore nu mai ştim nimic, cum avem o dorinţă nebună de dragoste, cum putem să oferim ceea ce nu ştim să simţim.
Mi-am aprins o ţigară. Mi-a stins-o şi ne-am întins pe podea. E neobişnuit cum iubim singurătatea în doi şi cum ne e frică să o recunoaştem, cum aruncăm cu sentimente, cum mâncam amândoi îngheţată de cacao, cum înca ne emoţionează unele clişee stupide din comediile romantice. "Pula mea!"
Mi-am aprins o ţigară. Am fumat-o împreună. E neobişnuit cum ne certăm... nu ne certăm. Într-o perioadă sexul rezolva cam orice. Aşa e mereu, nu?
Mi-am aprins o ţigară. Am stins-o şi am adormit cu spatele la el. Într-o perioadă ne minţeam pe noi înşine pentru a putea arăta ce nu vom reuşi să simţim niciodată.

gara sufletului ei

I-a spus să plece... şi-a plecat.
Îl copleşea un sentiment necunoscut. Îi ardeau obrajii. Soarele împărţea în două distanţa dintre orizonturile curate şi difuze. Genunchii începuseră iar să-i tremure de beţia plecării. Ave viator et vale.
Simţea acea febrilitate nebună care-ţi furnică picioarele şi ele te ascultă din ce în ce mai mult, până ajung să-ţi poruncească şi te transformă în sclavul lor, până eşti convins că "a trăi înseamnă a merge" şi că asta e singura şansă, marea şansă a omului şi că pentru ea merită ca prin toate gările lumii, în locul tuturor inscripţiilor stupide trebuie scris mare, cu litere de paradă, un adevăr care, cel puţin pentru o viaţă, ne scapă cu siguranţă de moarte.

o sută de cuvinte

o sută de pagini mi se par perfecte pentru o carte.
o sută de mii vechi sunt buni pentru ţigări şi brichetă.



o sută de perechi de blugi aş vrea să aibă el...
şi câteva ceasuri scumpe.
să ştie să potrivească hainele,
privirile şi cuvintele.
să ştie să împlinească vise,
visuri... fantezii sexuale.

o sută de absorbante să folosesc în trei luni.
o sută de câini maidanezi să moară în fiecare zi.

o sută de chefuri în fiecare an.
o sută de piese pe ipod.

nu vreau o sută de prieteni.

- ce să fie?
- o sută de vodkă... doar atât?

viitorul de ieri seară

2:47
mai am 3 ţigări.
somn?
pauză...

abonatul nocturn nu vrea să fie contactat.
încearcă mâine!
nu vei reuşi...



mi-e dor de mirosul cafelei sale,
mi-e dor de plăcinta cu mere.
mi-e dor de graba si
micile certuri matinale.

mi-e dor de dansul nebun,
mi-e dor de umorul englezesc.
mi-e dor de discuţiile neavute şi
aparenta sa nepăsare.


când voi fi simţit acestea
nu va fi un déjà vu,
ci doar o concretizare
a ceea ce... îmi doresc.

voi fi confuză, liberă, prea liberă.
voi fi melancolică, egoistă şi,
fără să ştiu, fără să vreau,
chiar îmi va fi dor.